Simptom. Mos Craciun a-mbratanit .
In oglinzi apare conturul lui de abur, fara de jucarii, cu dungi amare pe obraji si cenusie umbra.
Nu mai e batranelul sanguin, rubicond din desenele prafuite, acum pare mai aplecat asupra timpului si are un chip ascetic si resemnat. Ochii-s adanci in
orbite scobite, barba de profet, par nins de ani, obraz sculptat, frunte de mag. Si-o aoreola care-i innobileaza chipul.
Povestile cu el sunt confiscate. Rosul geramiu predominant s-a dizolvat. Renii schiopateaza. Sania prometeica nu mai tine-n sah basme de iarna. Tinutul Laponiei duce inspre un timp scufundat.
Eu i-am inramat hohotul de ras. L-am trezit in somnul ratiunii. L-am dezbracat de prejudecati mature si l-am imbracat in legende curate. L-am hranit cu lacrimi si zambete. I-am gasit toiagul de-argint inecat. I-am impodobit pomul. E vechi stravechiul brad: e sufletul. Ard lumanari in el - sunt amintirile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu